Concursul  judeţean “Pro Istoria” – 4 mai 2018

Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj în colaborare cu Colegiul “Ştefan Odobleja”, Craiova, anunţă  organizarea celei de-a doua ediţii a Concursului  judeţean  de  Istorie “Pro Istoria” în data de 4 Mai 2018, orele 14:00. Concursul este inclus în Calendarul Activităților Educative Judeţene  2018.

Fişa de înscriere, regulamentul şi programa concursului se află pe website-ul http://www.istoriedj.info/concursuri/

Unităţile de învăţământ care doresc să participe sunt rugate să completeze fişa de înscriere a elevilor până la data de  27 aprilie 2018.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Concurs de istorie dedicat Centenarului Marii Uniri din 1918 – 16 mai 2018

Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj, în colaborare cu Universitatea din Craiova, Facultatea de Ştiinţe Sociale,  anunţă  organizarea  Concursului  de  Istorie  dedicat Centenarului Marii Uniri din 1918, în data de 16 mai 2018, orele 13:00,  locaţia concursului urmând a  fi anunţată ulterior.

La  acest concurs  participă  un singur  echipaj  format  din 2 elevi de clasa a X a, de la profilul uman, specializările filologie şi ştiinţe sociale.

Bibiliografia pentru acest concurs se poate consulta  pe website-ul  www.istoriedj.info la secţiunea Concursuri – http://www.istoriedj.info/wp-content/uploads/2018/04/Bibliografie-CONCURS-100-MAREA-UNIRE-2018.doc

Tabelele cu elevii participanţi şi profesorul însoţitor vor fi trimise pe adresa istoriedj@gmail.com până la data de 4 mai 2018.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Sesiunea de referate şi comunicări ştiinţifice la istorie – 11 mai 2018

Etapa județeană a Sesiunii de referate şi comunicări ştiinţifice ale elevilor din învăţământul liceal la disciplina istorie se va desfășura Vineri, 11 mai 2018, începând cu orele 13.30 la Liceul Tehnologic Auto, Craiova.

Sesiunea de referate şi comunicări ştiinţifice ale elevilor din învăţământul liceal, la disciplina Istorie, are ca obiective educarea capacităţii de comunicare şi dialog, dezvoltarea gândirii critice, cultivarea expresivităţii şi dezvoltarea spiritului de competiţie şi fair-play. Formă de manifestare a creativităţii elevilor, această activitate se manifestă prin realizarea de referate sau comunicări elaborate pe o temă propusă de participanţi,  la una din cele două secţiuni, Istoria Românilor şi Istorie Universală

Realizarea acestor proiecte, care  îmbracă forma unor comunicări ştiinţifice (cu aparat  critic  şi  bibliografie) este  coordonată  de  profesorul  de  specialitate (istorie). Tema acestor comunicări este aleasă de elev, prin consultarea cu profesorul coordonator. Organizarea Sesiunii de referate şi comunicări ştiinţifice ale elevilor din învăţământul liceal, la disciplina istorie se va face în conformitate cu Regulamentul privind desfăşurarea sesiunii de comunicări ştiinţifice ale elevilor din învăţământul liceal, la disciplina istorie, aprobat cu nr 29.722/15.02.2012.

Lucrările vor putea fi însoţite de imagini  (video, diapozitive etc.), planşe, fond audio şi orice alt suport care poate contribui la o mai bună susţinere orală. Lucrarea nu trebuie să depăşească 10 pagini, font, New Times Roman, mărime 12, la un rând, iar cei calificaţi la etapa naţională  trebuie să prezinte comisiei un rezumat de 2 pagini. Acesta va fi depus la secretariatul unităţii şcolare care organizează sesiunea, în preziua concursului. Tabelele cu elevii participanţi, tema aleasă şi profesorii coordonatori vor fi trimise la secretariatul unităţii de învăţământ (fax:  0351/170323) până la data de 7 mai 2018 sau la adresa de e-mail: sesiunereferatedj@gmail.com

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Hristos a înviat!

Lasă Lumina Sfântă a Învierii să îți pătrundă în casă și în suflet. Numai așa te vei simți cu adevărat împlinit. Hristos a înviat!

Posted in Uncategorized | Leave a comment

27 martie 1918 – 27 martie 2018 – 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul României!

La data de 27 martie 1918 , Sfatul Țării a votat prin vot nominal deschis în favoarea Unirii cu România, declarația Sfatului Țării menționând că: “Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna SE UNEȘTE CU MAMA SA, ROMÂNIA”. În numele Sfatului Țării, Declarația Unirii a fost semnată de Ion Inculeț, președinte, Pan. Halippa, vicepreședinte și Ion Buzdugan, secretar. Condițiile unirii, puse de majoritatea românească, menționate în declarația specifică a Sfatului Țării, au fost următoarele:

  1. Sfatul Țării urma să ducă la bun sfârșit o reformă agrară, care trebuia să fie acceptată fără obiecțiuni de guvernul român;
  2. Basarabia avea să rămână autonomă, având să aibă propriul său organ legislativ, Sfatul Țării, ales prin vot democratic;
  3. Sfatul Țării avea să voteze bugetul local, urma să controleze consiliile zemstvelor și orașelor și avea să numească funcționarii administrației locale;
  4. Recrutările aveau să fie făcute pe baze teritoriale;
  5. Legile locale și forma de administrare puteau fi schimbate numai cu acordul reprezentanților locali;
  6. Drepturile minorităților urmau să fie garantate prin lege și respectate în statul român;
  7. Doi reprezentanți ai Basarabiei aveau să facă parte din guvernul central român;
  8. Basarabia urma să trimită în Parlameantul României un număr de deputați proporțional cu populația regiunii;
  9. Toate alegerile aveau să fie organizate pe baze democratice, urmând să se bazeze pe votul direct, egal, secret și universal;
  10. Noua Constituție urma să garanteze libertatea cuvântului și a religiei;
  11. Urma să fie proclamată o amnistie pentru toate persoanele care comiseseră infracțiuni politice în timpul revoluției.

Artizanii Unirii Basarabiei cu România

 

 

 

 

Din cei 135 de deputați prezenți, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abținut, în special în rândurile deputaților germani, bulgari și ucraineni, 13 deputați fiind absenți ( lista și opțiunile la votare). Citirea rezultatului a fost însoțită de aplauze furtunoase și strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”. După votare și citirea rezultatului au fost invitați în clădire prim-ministrul Alexandru Marghiloman și suita sa, cărora li s-a comunicat hotărârea adoptată. Prim-ministrul a luat cuvântul și a declarat că ” în numele poporului român și al regelui său, Majestatea sa Ferdinand I, iau act de hotărârea Sfatului Țării și proclam Basarabia unită, de data aceasta pentru întotdeauna, cu România una și nedivizibilă.”

La 30 martie/12 aprilie 1918, după întoarcerea premierului român la Iași, s-a sărbătorit Unirea Basarabiei cu România. Decretul regal de promulgare a actului Unirii Basarabiei cu România a fost datat 9/22 aprilie 1918.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Rezultate Finale Olimpiada de Istorie, 2018, etapa judeţeană, clasa a X a, proba de baraj

Rezultate Finale Olimpiada de Istorie, 2018, etapa judeţeană, clasa a X a, proba de baraj

rezultate baraj clasa a x

IERARHIE finala clasele 8 9 10 11 12- 2018

OJ_2018_ISTORIE_X_Dolj_subiect_de_baraj

OJ_2018_ISTORIE_X_Dolj_barem_pentru_baraj

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Rezultate finale Olimpiada de istorie 2018, etapa județeană

Rezultate finale Olimpiada de istorie 2018, etapa județeană.

REZULTATE CONTESTATII 2018 ORDONAT

IERARHIE finala clasele 8 9 11 12- 2018

Pentru clasa a X a se va susține o proba de baraj, vineri 23 martie 2018, orele 09:00 la C.T.A.M. Constantin Brancuși.

Rezultatele finale la clasa a X a vor fi afișate în cursul zilei de 23 martie 2018.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Rezultate Olimpiada de istorie 2018, etapa județeană – înainte de contestații!

rezultate inainte de contestatii 2018

anunt contestatii

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Subiecte și bareme Olimpiada de Istorie – 2018, etapa județeană

Subiecte și bareme Olimpiada de Istorie – 2018, etapa județeană

clasa a VIII a, OJ_2018_ISTORIE_VIII_VARIANTA_01OJ_2018_ISTORIE_VIII_BAREM_01

clasa a IX a, OJ_2018_ISTORIE_IX_VARIANTA_01OJ_2018_ISTORIE_IX_BAREM_01

clasa a X a, OJ_2018_ISTORIE_X_VARIANTA_01OJ_2018_ISTORIE_X_BAREM_01

clasa a XI a, OJ_2018_ISTORIE_XI_VARIANTA_01OJ_2018_ISTORIE_XI_BAREM_01

clasa a XII a, OJ_2018_ISTORIE_XII_VARIANTA_01OJ_2018_ISTORIE_XII_BAREM_01

Posted in Uncategorized | Leave a comment

14 martie 1881, Parlamentul român votează legea de constituire a Regatului României

LECȚIA DE ISTORIE – Adoptarea legii de constituire a Regatului României.
La 14 martie 1881, Parlamentul român votează legea de constituirea a Regatului României, urmând ca la data de 10 mai același an, Carol I să fie încoronat ca primul rege al României. Ideea constituirii Regatului României aparținuse oamenilor politici de la Bucureşti, încă de când din țara noastră îşi cucerise cu enorme sacrificii materiale şi umane, independenţa în Războiul din 1877-1878, însă puterile europene nu se grăbeau să trateze România ca partener egal în complexul relaţiilor internaţionale datorită faptului că statul nu era o monarhie ce putea să aibă relații cu marile case regale europene. Astfel, atitudinea deseori ostilă a cercurilor politice şi diplomatice europene, făcea deosebit de dificilă cooperarea pe cale diplomatică cu marile puteri ale Europei și de aceea era necesară transformarea cât mai urgentă a statului român în Regat. Oportunitatea ridicării României la rangul de Regat avea să reprezinte subiectul unei şedinţe a Consiliului de miniştri adunaţi la data de 14 martie 1881, când corpurile legislative reunite au votat în unanimitate proiectul de lege potrivit căruia România s-a transformat în Regat, acest lucru fiind recunoscut imediat şi de marile case regale ale Europei. Răspunzând la felicitările Parlamentului şi ale membrilor Guvernului, Carol I preciza că primea titlul de Rege nu pentru sine, ci pentru „mărirea ţării”, iar acest lucru s-a văzut destul de repede, deoarece după acest important eveniment, prestigiul Regatului României pe plan internaţional a crescut simțitor și a făcut ca țara noastră să reprezinte un element de o reală stabilitate în zona sud-est europeană. Odată votată legea de proclamare a regatului, festivităţile de încoronare a Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta vor fi stabilite a avea loc la data de 10 mai 1881, iar această data nu a fost aleasă întâmplător, ci ea reprezenta o data importantă pentru viitorul rege Carol I și anume, ziua de 10 mai a anului 1866 era ziua când Carol intra pentru prima data în capitala României și era aclamat de peste 30.000 de români.

Posted in Uncategorized | Leave a comment