Cercurile metodice la istorie – 06 decembrie 2019

Cercurile metodice la disciplina Istorie, anul şcolar 2019-2020, semestrul I, se vor desfăşura vineri, 06 decembrie 2019, orele 14.00, după cum urmează:

Sector Gimnaziu – Şcoala Gimnazială Gheorghe Ţiţeica, Craiova

Sector Liceu – Colegiul Naţional Carol I, Craiova

Tema cercurilor: “Exemple de bune practici în predarea-învățarea istoriei în învățământul preuniversitar”

Materialele pentru cerc se vor trimite pe adresele de mai jos până la data de 21 noiembrie 2019.

claudia_matei74@yahoo.ro – Sector Gimnaziu 

milanbalutoiu@yahoo.com  – Sector Liceu

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Curs de formare “Istoria romilor în curriculumul școlar”

Fundația Agenția Împreună organizează un curs de formare acreditat pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar, nivelurile gimnazial și liceal, discipline socio-umane cu tema “Istoria romilor în curriculumul școlar – Competențe ale cadrelor didactice pentru predare”.
Astfel, dacă doriți să aflați mai multe informații despre cum puteți include la ora dvs. și elemente din istoria romilor din România și cum să o transformați într-o oră interactivă, vă invităm să vă înscrieți la cursul nostru.
De asemenea, având în vedere contexul național, în care traficul de persoane a fost legat de diferite vulnerabilități, cum ar fi nivelul scăzut de educație și lipsa de competențe adecvate pentru piața muncii, vom completa această formare cu o sesiune despre cum putem preveni traficul de persoane în rândul tinerilor.

Ce așteptăm de la dvs.?
• O scrisoare de motivație pe adresa de e-mail delia.stan@agentiaimpreuna.ro, în care să ne convingeți că sunteți cadrul didactic pe care îl căutăm și care acceptă provocarea noastră de a promova educația incluzivă de calitate;
• Participarea la curs pe toată perioada de desfășurare a acestuia (15-17.11.2019 sau 22-24.11.2019, în intervalul orar 09.00-18.00);
• Realizarea la clasă a 3 activități în baza materialelor primite în cadrul cursului și pe platforma online în perioada decembrie 2019 – februarie 2020;

Ce vă oferim?
• Accesul într-o rețea de specialiști care promovează drepturile omului;
• Cazare, masă și transport asigurate în funcție de localitatea de proveniență;
• Resurse didactice;
• 10 credite.

Termenul limită pentru a vă înscrie este 10 noiembrie 2019. Cursul este gratuit.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

25 octombrie: Ziua Armatei, ziua eliberării orașului Carei și ziua de naștere a regelui Mihai I.


Ziua de 25 Octombrie este o zi cu triplă conotație istorică pentru poporul român. Astfel, este ziua în care ţara sărbătoreşte Armata şi pe cei care au fost sau sunt în slujba ei, această zi fiind aleasă, deoarece la 25 octombrie 1944, ostașii Diviziei a 9-a Infanterie au eliberat orașul Carei, ultima localitate românească aflată sub ocupația hortistă și a unui teritoriu de peste 43.000 de kilometri pătrați din partea de nord-vest a țării, vremelnic ocupat prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Pornind de la acest eveniment, trebuie să amintesc că la începutul lui octombrie 1944, Armata a IV-a română, a rupt apărarea germană de pe Mureş, ajungând în zona Satu Mare, zonă în care inamicul a încercat să organizeze o ultimă rezistenţă împotriva armatei române. Ofensiva pentru eliberarea părții de nord-vest a României, a fost inclusă în operațiunea „Debrețin”, planificată și condusă de comandantul Armatei a IV-a, generalul Gheorghe Avramescu, care a hotărât să-și îndrepte eforturile pentru eliberarea orașelor Carei și Satu Mare și atingerea unui aliniament pe cursul râului Tisa. Misiunea trupelor române a fost extrem de grea deoarece inamicul se afla într-un real avantaj, el structurându-și apărarea pe puncte de sprijin foarte bine înarmate și cu un efectiv superior trupelor române. Pentru eliberarea orașului Carei a fost concepută o amplă manevră de învăluire, astfel că această operațiune a început în seara zilei de 24 octombrie, când militarii Diviziei 9 infanterie au pătruns în orașul Carei și au angajat lupte de stradă cu inamicul. Ulterior, toate încercările trupelor germane și maghiare de a stăvili înaintarea ostașilor români au fost în zadar, iar într-un final a fost eliberat ultimul oraș românesc de la granița de vest a țării. O altă conotație istorică a acestei zile este dată de faptul că la 25 octombrie 1921 se năștea la Sinaia, viitorul rege Mihai, fiul principelui Carol, adică al viitorului rege Carol al II-lea al României și al prințesei Elena, cea care urma să devină regina mamă a României. Astfel, Mihai al României, decedat la 5 decembrie 2017, a fost descendentul celor mai importante familii regale ale Europei, fiind în același timp, ultimul rege al României.

sursa: Facebook – Lectia de istorie

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Concurs de istorie Centenarul Cultului Eroilor

Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj, organizează Concursul şcolar de istorie Centenarul Cultului Eroilor -1919-2019 – în colaborare cu Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria”, Filiala Fraţii Buzeşti, Dolj.

Participă echipaje alcătuite din 2 elevi din clasele a VIII a (1 echipaj pe şcoală). Elevii vor trebui să răspundă la 10 întrebări, iar în caz de baraj vor departajarea se va face după ce vor răspunde la alte 3 întrebări.

Tematica concursului cuprinde 3 teme din manualele de istorie de clasa a VIII a, precum şi o bibliografie specială pregătită de către
Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria”, Filiala Fraţii Buzeşti, Dolj.

Teme pentru concurs:

  1. Războiul pentru Întregirea Naţională.
  2. Marea Unire din 1918.
  3. Conferinţa de pace de la Paris şi Recunoaşterea Marii Uniri.
  4. Activitatea Reginei Maria pe front şi contactele avute cu reprezentanţii Antantei – materialul se poate accesa pe www.istoriedj.info
  5. Cultul Eroilor 1919-2019 – materialul se poate accesa pe www.istoriedj.info

Data desfăşurării: 18.10.2019, orele 11:00
Locaţia – C.N.P. Ştefan Velovan, Craiova
Înscrieri la adresa istoriedj@gmail.com pană în data de 11.10.2019

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Ziua Eroilor – 6 iunie

La sărbătoarea Înălțării Domnului şi Ziua Eroilor, joi, 6 iunie 2019,după Sfânta Liturghie, vor fi oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, troiţele şi monumentele închinate acestora, din ţară şi din străinătate.

Apoi, la ora 12.00, clopotele bisericilor ortodoxe vor fi trase în semn de recunoştinţă faţă de eroii care s-au jertfit pentru neam, credinţă şi ţară. 

Pomenirea eroilor neamului românesc la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920.

Această decizie a fost consfinţită prin alte două Hotărâri Sinodale din anii 1999 şi 2001, prin care această zi a fost proclamată sărbătoare națională bisericească.

Prin legea 379/2003, privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Domnului, a fost proclamată Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român.

Reamintim că la fiecare Sfântă Liturghie sunt pomeniţi eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român.

sursa: Biroul de presă al Patriarhiei Române

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Rezultate Finale Sesiunea de referate și comunicări științifice la istorie – etapa județeană – 2019

Rezultate Finale Sesiunea de referate și comunicări științifice la istorie – etapa județeană – 2019

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Rezultate Finale Concurs județean “Pro Istoria” – 17 mai 2019

Rezultate Finale Concurs județean “Pro Istoria” – 17 mai 2019

Posted in Uncategorized | Leave a comment

10 mai – Ziua Regalităţii 2019

Trei evenimente istorice au făcut din 10 mai Ziua Naţională a României

Data de 10 mai, ca zi naţională, este legată de evenimentele care au contribuit la cristalizarea statului modern român, proclamarea lui Carol I ca domnitor al României, declararea Independenţei şi încoronarea lui Carol I în calitate de prim rege al ţării noastre.

În 2015, Camera Deputaţilor a decis ca 10 mai să fie sărbătoare naţională, fiind ziua care marchează trei momente istorice – începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.

Practic, trei evenimente sunt legate de aceeaşi zi în diferite momente istorice ale României.

În 1866, pe 10 mai a fost proclamat Carol I Domnitor al României, iar, la 10 mai 1881, acesta a devenit primul rege al ţării. În acel moment, 10 mai era deja ziua în care, la 1877, a fost ratificată declararea Independenţei de Stat a României, prin care se desfiinţa tributul plătit de ţară către Înalta Poartă.

Ca zi naţională, 10 mai era şi data la care se organiza bătaia cu flori la şosea. Caracterul festiv al manifestării a fost interzis în 1917, după ce Bucureştiul a fost ocupat de armata germană, şi reluat după eliberare. Din 1947, regimul comunist a renunţat complet la sărbătorirea regalităţii, după abdicarea forţată a regelui Mihai I al României.

Legea din 2015 prevede că “Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul, celelalte autorităţi publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale organizează manifestări cultural-artistice”.

Sursa: mediafax.ro

Posted in Uncategorized | Leave a comment

9 mai 1877 – 10 mai 1877 – 142 de ani de la proclamarea Independenţei de Stat a României!

La 9 mai 1877 Adunarea Deputataţilor proclama independenţa României, consfinţită prin cuvintele ministrului de Externe Mihail Kogălniceanu: „Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare […] suntem o naţiune liberă şi independentă“.

Independența României a fost votată de Parlament, dar proclamația a devenit lege pe 10 Mai, sub semnătura Domnitorului Carol I (încoronat Rege a noului stat, Regatul României, abia la 10 Mai 1881). Data era deja marcată, fiindcă, la 10 Mai 1866, Domnitorul Carol sosise pentru prima dată în București.

Carol I (1866 – 1914)

Proclamarea independenţei s-a putut produce în contextul răscoalei antiotomane izbucnite în 1875 în Bosnia şi Herţegovina, amplificată prin răscoala bulgarilorşi revolta armată a Serbiei şi Muntenegrului în anul următor. La 26 iunie 1876, ţarul Alexandru al II-lea şi împăratul Franz Joseph s-au întâlnit în Boemia şi au încheiat un acord secret. Austro-Ungaria nu se opunea acţiunilor Rusiei contra Imperiului Otoman, se alegea cu Bosnia şi Herţegovina, iar Rusia recăpăta cele trei judeţe din sudul Basarabiei, pierdute la Paris, în 1856.

La 12 aprilie 1877 Rusia declara război Imperiului Otoman. Rusia avea neapărată nevoie de România pentru a putea desfăşura în bune condiţii campania pe linia Dunării, dar Carol I nu voia să cedeze comanda armatei în mâinile generalilor ruşi. Au avut loc mai multe runde de negocieri, până când, la 4 aprilie 1877, s-a semnat Convenţia de trecere a armatei ruse prin România. Trupele ruse au intrat în România cu o zi mai devreme decât data declarării oficiale a războiului, fără să ceară acordul autorităţilor române, pentru a ocupa podul de la Barboşi, peste Siret, a cărui distrugere de către otomani le-ar fi îngreunat mult transporturile. Românii au acceptat explicaţiile ruşilor, mai ales că trupele ruse se comportau cu mare grijă, spre deosebire de alte ocupaţii. În schimb, ţarul a refuzat participarea armatei române la operaţiunile militare peste Dunăre.

Suferind înfrângeri la sud de fluviu şi fiind într-o situaţie foarte grea, marele duce Nicolae, care comanda trupele ruse, trimite la 19 iulie 1877 lui Carol I următoarea telegramă: „Turcii, adunând cele mai mari mase de trupe la Plevna, ne zdrobesc. Rog să faci fuziune, demonstraţiune şi, dacă se poate, să treci Dunărea cu armata, după cum doreşti.“ Armata română a acţionat în principal la Plevna, comanda trupelor române şi ruse de pe acest teatru de operaţiuni având-o Carol I.

Era prima participare la un război a armatei române şi au ieşit în evidenţă o serie de deficienţe în organizarea şi conducerea trupelor în luptă. Cu toate acestea, comandamentul rus a apreciat elogios eficacitatea artileriei române şi, comparând rezultatele cu cele ale artileriei proprii, a solicitat detaşarea câtorva secţii de artilerie române pentru efectuarea tirului de reglaj al bateriilor ruse.

În după-amiaza zilei de 29 august s-a ţinut un consiliu de război la care au participat principele Carol I, ţarul Alexandru al II-lea, marele duce Nicolae, şefii statelor-majore şi comandanţii de corpuri de armată. Carol I s-a pronunţat pentru amânarea cu câteva zile a asaltului general, timp necesar pentru dislocarea de efective ruso-române suplimentare în vestul Plevnei. Majoritatea participanţilor la consiliul de război a decis însă ca atacul să se dea a doua zi. Argumentul principal: era Sf. Alexandru, ziua onomastică a ţarului.

Din cauza unei recunoaşteri prost făcute, nici ruşii, care ocupaseră anterior poziţiile din zona respectivă, nici românii nu au realizat că obiectivul atacului trupelor române, precedat de o vale adâncă cu pante acoperite de mărăciniş şi împânzite de poziţii apărate de reţele de sârmă, îl reprezentau două redute care, privite de la distanţă, dădeau impresia uneia singure de mari dimensiuni. Trupele române au dat în acea zi patru atacuri, soldate cu numeroşi morţi şi răniţi. Au pierit atunci maiorul George Şonţu, căpitanul Valter Mărăcineanu, s-au remarcat locotenent-colonelul Serghie Voinescu, maiorul Alexandru Candiano-Popescu şi căpitanul Moise Groza, care au restabilit ordinea în coloanele de atac şi au îmbărbătat trupele. Carol I s-a deplasat până în liniile Diviziei 4 infanterie pentru a îmbărbăta ofiţerii şi trupa. Prezenţa sa a fost primită cu aclamaţii de militari. La al patrulea atac, militarii români au reuşit să umple şanţurile cu fascine, să escaladeze parapetul şi, după o oră, să intre în reduta Griviţa 1. În primele rânduri s-a numărat şi majoritatea ofiţerilor comandanţi care, efectiv, au tras trupa după ei.

Cucerirea redutei Griviţa 1 a reprezentat un succes incontestabil. A fost considerat ca atare atât de observatorii străini, cât şi de ruşi, care şi-au schimbat atitudinea. Victoria a avut un efect pozitiv şi pe plan diplomatic, de acum reprezentanţii români fiind acceptaţi ca parteneri de dialog în capitalele europene.

Numai că abia câştigată independenţa faţă de Poartă, era să o pierdem în mâinile aliatului de pe câmpul de luptă. La 19 februarie 1878 se încheia Pacea de la San Stefano, cu ale cărei prevederi nu au fost de acord nici marile puteri, dar nici România, care pierdea cele trei judeţe din sudul Basarabiei. La sfârşitul lunii martie 1878, cancelarul A.M. Gorceakov a recurs la ameninţări făţişe faţă de reprezentantul diplomatic român la St. Petersburg, ameninţând cu „ocuparea României şi dezarmarea armatei române“. Informat, principele Carol I a răspuns, la 21 martie, că „o armată care a luptat la Plevna în faţa împăratului Alexandru II poate să se bată până va fi nimicită, dar nu se va lăsa să fie dezarmată“. S-au luat măsuri pentru pregătirea teritoriului în vederea unei rezistenţe armate, s-au organizat trupele în acest sens, iar Carol I a părăsit Bucureştiul, retrăgându-se în Oltenia.

Deschiderea la 1 iunie 1878 a lucrărilor Congresului de Pace de la Berlin a detensionat situaţia. În final, lucrările acestuia au consfinţit independenţa României.

sursa:
http://www.eualegromania.ro/2018/11/08/castigarea-independentei-de-stat-9-mai-1877/

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Sărbători de Paşte luminoase şi pace interioară!

Posted in Uncategorized | Leave a comment