Rezultate Finale Sesiunea de referate și comunicări la istorie pentru elevii din învățământul liceal, etapa județeană, 11 mai 2018

REZULTATELE FINALE LA SESIUNEA DE REFERATE ȘI COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE ALE ELEVILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL 2018

Posted in Uncategorized | Leave a comment

9 mai 1977 – 9 mai 2018 – 141 ani de la Proclamarea Independenței României

Războiul de Independență al României este numele folosit în istoriografia română pentru participarea României la Războiul ruso-turc din anii 1877 – 1878. În urma acestui război, România a obținut independența față de Imperiul Otoman. Pe 4 / 16 aprilie 1877, România și Imperiul Rus au semnat un tratat la București care permitea trupelor ruse să traverseze teritoriul tării în drumul spre Balcani, cu condiția respectării integrității teritoriale a României.

Inițial, înainte de 1877, Rusia nu a dorit intrarea României în război nedorind ca aceasta să participe la tratatele de pace pentru împărțirea teritoriilor, însă rușii s-au lovit de o puternică rezistență suferind pierderi grele și fiind învinși de trupele (40.000 de soldați) conduse de Osman Pașa în asediul Plevnei.

În România a fost declarată mobilizarea trupelor. Aproximativ 120.000 de soldați au fost masați de-a lungul Dunăriipentru apărarea țării în fața unui eventual atac al turcilor. Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman pe 12/24 aprilie 1877, iar trupele ruse au intrat în România pe la Ungheni, peste nou construitul pod de peste Prut, opera cunoscutului inginer francez Gustave Eiffel.

La începutul domniei principelui Carol I, România era un stat mic, cu o suprafață de 121.000 km2 și cu o populație de circa 5 milioane de oameni. Încă aproximativ 5 milioane de români trăiau în provinciile istorice ocupate de imperiile vecine. Dezvoltarea economico-socială ca și aspirațiile naționale ale României erau grav afectate de statutul de vasal al Imperiului Otoman.

În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, statul român trecuse printr-un amplu proces de modernizare economică, socială și politică. Aceste transformări au contribuit la consolidarea luptei pentru independență, atât față de puterea suverană, cât și de limitările impuse de marile puteri europene. Atât în timpul domniei lui Cuza cât și după abdicarea sa, s-a desfășurat o amplă activitate propagandistică de către românii aflați în diferite state europene, în încercarea de influențare a opiniei publice internaționale în favoarea intereselor românești. În același timp, oamenii politici români au întărit legăturile cu reprezentanții mișcărilor de eliberare națională din Balcani.

Viața politică internațională din perioada de dinaintea izbucnirii războiului a cunoscut o readucere în primul plan al discuțiilor a așa-numitei „Chestiuni Orientale”. Puterile europene au fost obligate să se concentreze din nou asupra Imperiului Otoman și a situației națiunilor care încercau să-și câștige independența, având de optat între păstrarea integrității teritoriale a imperiului sau reîmpărțirea sferelor de influență în Balcani. În iulie 1875 a izbucnit răscoala din Herțegovina. În august același an s-au ridicat la luptă bosniecii. În aprilie 1876 s-au răsculat bulgarii, iar în iunie Serbia și Muntenegru declanșau războiul împotriva Imperiului Otoman. Marile puteri aveau interese diferite în regiune. La începtul anului 1877, după eșecul conferințelor internaționale de la Constantinopol (decembrie 1876 și ianuarie 1877) și de la Londra (martie 1877), soluția militară părea de neevitat.

În aceste condiții, guvernul român a luat măsuri hotărâte începând cu 1876 pentru întărirea armatei. A fost decretată o mobilizare parțială, a fost creat corpul de observație de la Gruia, au fost executate lucrări de fortificare a mai multor puncte strategice. Toate aceste măsuri s-au luat într-o atmosferă de susținere din partea populației și cu un moral ridicat al armatei.

Guvernul român a adoptat la început o politică de neutralitate față de conflictele de la sudul Dunării și a depus eforturi diplomatice pentru recunoașterea independenței țării pe cale pașnică. Premierul român Lascăr Catargiu a trimis o notă diplomatică către puterile garante prin care afirma că România este separată de Turcia și nu face parte din Imperiul Otoman. În aceeași notă, premierul român declara că România se va opune armat oricărei încercări de violare a teritoriului național iar, într-un conflict general, România urma să coopereze cu puterile care îi vor garanta integritatea și drepturile statale.

Iminența declanșării unui nou război între ruși și otomani a determinat guvernul român să negocieze cu reprezentanții Imperiului Rus la Livadia în septembrie 1876 condițiile trecerii armatei imperiale pe teritoriul național în drumul lor spre Dunăre. Cele două guverne au semnat la București la 4 /16 aprilie 1877 convenția prin care românii acordau „liberă trecere” trupelor țariste, în condițiile în care Imperiul Rus garanta apărarea și menținerea integrității teritoriale a României.

Guvernul român a hotărât pe 6 aprilie 1877 să mobilizeze preventiv armatele permanentă și teritorială cât și cea de rezervă. Pe 25 aprilie, mobilizarea armatei a fost încheiată, iar organizarea trupelor s-a făcut conform planurilor de război. România a mobilizat peste 125.000 de oameni, din care efectivele armatei operative au fost de 66.000 de soldați, 12.300 de cai și 190 de tunuri. Au fost mobilizați, în vederea instruirii, aproximativ 14.000 de tineri din contingentul anului 1877 și membri ai milițiilor – aproximativ 33.000.

Imediat după mobilizare s-a trecut la organizarea armatei în două corpuri în vederea apărării strategice a malului românesc al Dunării și respingerii la nevoie a unui atac otoman. Cele mai amenințate puncte au fost considerate Calafatul și Bucureștiul. Comandamentul român a hotărât ca două divizii care formau Corpul 1 de armată să asigure apărarea în cazul unui atac otoman dinspre Vidin, iar Corpul 2 de armată format tot din două divizii să asigure apărarea capitalei împotriva unui eventual atac dinspre Rusciuk și Turtucaia. Principalele rezerve ale armatei erau concentrate în regiunea Bucureștiului și constau în două regimente de dorobanți, un regiment de roșiori și alte câteva formațiuni auxiliare. În această desfășurare, armata română a asigurat apărarea liniei Dunării pe un front de 650 km, până la sosirea trupelor țariste. Armata rusă a început traversarea Prutului pe la Ungheni, pe la nou construitul pod „Eiffel”, în noaptea de 11 – 12 aprilie 1877.

Imperiul Otoman a reacționat la acțiunile politice și militare ale românilor și a luat o serie de măsuri de descurajare: suspendarea diplomaților români de la Constantinopol, sechestrarea unor nave românești încărcate cu cereale, bombardarea orașelor Brăila și Reni, atacarea pichetelor de frontieră, ș.a. În această situație, ministrul de război român Alexandru Cernat a ordonat trupelor române să riposteze ferm față de orice tentativă otomană de traversare a Dunării. În cadrul sesiunii Adunării Deputaților din 29 aprilie și a Senatului de a doua zi, Parlamentul României declara rupte legăturile diplomatice cu Imperiul Otoman și recunoștea existența stării de război dintre cele două state.

Pe 9/21 mai 1877, Mihail Kogălniceanu a proclamat independența României. A doua zi, 10/22 mai, actul a căpătat putere de lege prin semnarea lui de către principele Carol I. Guvernul român a hotărât încetarea plății tributului de 914.000 lei, suma fiind direcționată către bugetul apărării. Tot cu această ocazie a fost instituit ordinul național Steaua României cu 5 clase, care trebuia să fie acordat tuturor cetățenilor care se distingeau pe timp de pace sau război. Dacă puterile europene au primit cu rezervă Proclamația de Independență (Franța) sau chiar ostilitate (Imperiul Otoman și Regatul Unit), opinia publică internațională a fost favorabilă luptei poporului român.

Înainte de începerea luptelor, Imperiul Rus nu s-a arătat deloc interesat să coopereze activ cu România în acțiunile de război, ceea ar fi îndreptățit România să participe și la tratativele de pace care ar fi pus capăt conflictului.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Rezultate Concursul județean “PRO ISTORIA” – 4 mai 2018

Rezultate Concursul județean “PRO ISTORIA” – 4 mai 2018

CLASA a IXa 

CLASA a X a

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Rezultate finale Concursul interjudețean de istorie “Clio Întreabă” – 2018

REZULTATE FINALE CLIO INTREABA 2018

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Concursul  judeţean “Pro Istoria” – 4 mai 2018

Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj în colaborare cu Colegiul “Ştefan Odobleja”, Craiova, anunţă  organizarea celei de-a doua ediţii a Concursului  judeţean  de  Istorie “Pro Istoria” în data de 4 Mai 2018, orele 14:00. Concursul este inclus în Calendarul Activităților Educative Judeţene  2018.

Fişa de înscriere, regulamentul şi programa concursului se află pe website-ul http://www.istoriedj.info/concursuri/

Unităţile de învăţământ care doresc să participe sunt rugate să completeze fişa de înscriere a elevilor până la data de  27 aprilie 2018.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Concurs de istorie dedicat Centenarului Marii Uniri din 1918 – 16 mai 2018

Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj, în colaborare cu Universitatea din Craiova, Facultatea de Ştiinţe Sociale,  anunţă  organizarea  Concursului  de  Istorie  dedicat Centenarului Marii Uniri din 1918, în data de 16 mai 2018, orele 13:00,  locaţia concursului urmând a  fi anunţată ulterior.

La  acest concurs  participă  un singur  echipaj  format  din 2 elevi de clasa a X a, de la profilul uman, specializările filologie şi ştiinţe sociale.

Bibiliografia pentru acest concurs se poate consulta  pe website-ul  www.istoriedj.info la secţiunea Concursuri – http://www.istoriedj.info/wp-content/uploads/2018/04/Bibliografie-CONCURS-100-MAREA-UNIRE-2018.doc

Tabelele cu elevii participanţi şi profesorul însoţitor vor fi trimise pe adresa istoriedj@gmail.com până la data de 4 mai 2018.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Sesiunea de referate şi comunicări ştiinţifice la istorie – 11 mai 2018

Etapa județeană a Sesiunii de referate şi comunicări ştiinţifice ale elevilor din învăţământul liceal la disciplina istorie se va desfășura Vineri, 11 mai 2018, începând cu orele 13.30 la Liceul Tehnologic Auto, Craiova.

Sesiunea de referate şi comunicări ştiinţifice ale elevilor din învăţământul liceal, la disciplina Istorie, are ca obiective educarea capacităţii de comunicare şi dialog, dezvoltarea gândirii critice, cultivarea expresivităţii şi dezvoltarea spiritului de competiţie şi fair-play. Formă de manifestare a creativităţii elevilor, această activitate se manifestă prin realizarea de referate sau comunicări elaborate pe o temă propusă de participanţi,  la una din cele două secţiuni, Istoria Românilor şi Istorie Universală

Realizarea acestor proiecte, care  îmbracă forma unor comunicări ştiinţifice (cu aparat  critic  şi  bibliografie) este  coordonată  de  profesorul  de  specialitate (istorie). Tema acestor comunicări este aleasă de elev, prin consultarea cu profesorul coordonator. Organizarea Sesiunii de referate şi comunicări ştiinţifice ale elevilor din învăţământul liceal, la disciplina istorie se va face în conformitate cu Regulamentul privind desfăşurarea sesiunii de comunicări ştiinţifice ale elevilor din învăţământul liceal, la disciplina istorie, aprobat cu nr 29.722/15.02.2012.

Lucrările vor putea fi însoţite de imagini  (video, diapozitive etc.), planşe, fond audio şi orice alt suport care poate contribui la o mai bună susţinere orală. Lucrarea nu trebuie să depăşească 10 pagini, font, New Times Roman, mărime 12, la un rând, iar cei calificaţi la etapa naţională  trebuie să prezinte comisiei un rezumat de 2 pagini. Acesta va fi depus la secretariatul unităţii şcolare care organizează sesiunea, în preziua concursului. Tabelele cu elevii participanţi, tema aleasă şi profesorii coordonatori vor fi trimise la secretariatul unităţii de învăţământ (fax:  0351/170323) până la data de 7 mai 2018 sau la adresa de e-mail: sesiunereferatedj@gmail.com

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Hristos a înviat!

Lasă Lumina Sfântă a Învierii să îți pătrundă în casă și în suflet. Numai așa te vei simți cu adevărat împlinit. Hristos a înviat!

Posted in Uncategorized | Leave a comment

27 martie 1918 – 27 martie 2018 – 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul României!

La data de 27 martie 1918 , Sfatul Țării a votat prin vot nominal deschis în favoarea Unirii cu România, declarația Sfatului Țării menționând că: “Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna SE UNEȘTE CU MAMA SA, ROMÂNIA”. În numele Sfatului Țării, Declarația Unirii a fost semnată de Ion Inculeț, președinte, Pan. Halippa, vicepreședinte și Ion Buzdugan, secretar. Condițiile unirii, puse de majoritatea românească, menționate în declarația specifică a Sfatului Țării, au fost următoarele:

  1. Sfatul Țării urma să ducă la bun sfârșit o reformă agrară, care trebuia să fie acceptată fără obiecțiuni de guvernul român;
  2. Basarabia avea să rămână autonomă, având să aibă propriul său organ legislativ, Sfatul Țării, ales prin vot democratic;
  3. Sfatul Țării avea să voteze bugetul local, urma să controleze consiliile zemstvelor și orașelor și avea să numească funcționarii administrației locale;
  4. Recrutările aveau să fie făcute pe baze teritoriale;
  5. Legile locale și forma de administrare puteau fi schimbate numai cu acordul reprezentanților locali;
  6. Drepturile minorităților urmau să fie garantate prin lege și respectate în statul român;
  7. Doi reprezentanți ai Basarabiei aveau să facă parte din guvernul central român;
  8. Basarabia urma să trimită în Parlameantul României un număr de deputați proporțional cu populația regiunii;
  9. Toate alegerile aveau să fie organizate pe baze democratice, urmând să se bazeze pe votul direct, egal, secret și universal;
  10. Noua Constituție urma să garanteze libertatea cuvântului și a religiei;
  11. Urma să fie proclamată o amnistie pentru toate persoanele care comiseseră infracțiuni politice în timpul revoluției.

Artizanii Unirii Basarabiei cu România

 

 

 

 

Din cei 135 de deputați prezenți, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abținut, în special în rândurile deputaților germani, bulgari și ucraineni, 13 deputați fiind absenți ( lista și opțiunile la votare). Citirea rezultatului a fost însoțită de aplauze furtunoase și strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”. După votare și citirea rezultatului au fost invitați în clădire prim-ministrul Alexandru Marghiloman și suita sa, cărora li s-a comunicat hotărârea adoptată. Prim-ministrul a luat cuvântul și a declarat că ” în numele poporului român și al regelui său, Majestatea sa Ferdinand I, iau act de hotărârea Sfatului Țării și proclam Basarabia unită, de data aceasta pentru întotdeauna, cu România una și nedivizibilă.”

La 30 martie/12 aprilie 1918, după întoarcerea premierului român la Iași, s-a sărbătorit Unirea Basarabiei cu România. Decretul regal de promulgare a actului Unirii Basarabiei cu România a fost datat 9/22 aprilie 1918.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Rezultate Finale Olimpiada de Istorie, 2018, etapa judeţeană, clasa a X a, proba de baraj

Rezultate Finale Olimpiada de Istorie, 2018, etapa judeţeană, clasa a X a, proba de baraj

rezultate baraj clasa a x

IERARHIE finala clasele 8 9 10 11 12- 2018

OJ_2018_ISTORIE_X_Dolj_subiect_de_baraj

OJ_2018_ISTORIE_X_Dolj_barem_pentru_baraj

Posted in Uncategorized | Leave a comment