istoriedj.info

1 Decembrie 1918 – 1 Decembrie 2016 – 98 de ani de  la constituirea României Mari.

Fotografie realizată la semnarea armistiţiului, în faţa vagonului de tren al mareşalului Foch, în pădurea Compiègne. Mareşalul este al doilea din dreapta.

Tratatul de armistițiu a avut loc la 11 noiembrie 1918 între Imperiul German și puterile Antantei și a pus capăt Primului Război Mondial pe frontul de vest.

Tratatul a fost semnat într-un vagon de tren în pădurea Compiègne (a intrat în vigoare la ora 11:00). Principalii semnatari au fost mareșalul Ferdinand Foch, comandantul forțelor Antantei, și Matthias Erzberger din partea Germaniei.

Prin armistițiul de la Compiègne de pe data de 11 noiembrie 1918 i-a sfârșit Primul Război Mondial, soldat cu peste 20 de milioane de morți(atât civili cât și militari), 20 de milioane de răniți și peste 10 milioane de persoane dispărute.

Consfătuirea Profesorilor de Istorie din Judeţul Dolj va avea loc, Luni, 12 septembrie 2016, orele 14:00, la Liceul de Arte Marin Sorescu, Craiova.

29 iulie, Ziua Imnului Naţional – “Deşteaptă-te, române!”, sărbătorită, anual, începând din 1998, ca urmare a unei hotărâri a Senatului României, din 18 mai 1998.

Ziua Imnului Naţional – “Deşteaptă-te, române!”

Pe 29 iulie 1848, “Deşteaptă-te, române!” a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Interzis de regimurile totalitare timp de aproape o jumătate de secol, “Deşteaptă-te, române!” a fost ales, imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, imnul naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991.

Ziua de 29 iulie a fost desemnată, în 1998, Ziua Imnului Naţional al României – “Deşteaptă-te, române !”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848.

În varianta prescurtată imnul este intitulat Deşteaptă-te române şi conţine 4 strofe, selectate din cele 11 strofe ale poeziei Un răsunet.

Versurile imnului naţional actual al României aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet romantic, jurnalist, traducator, un adevarat tribun al al epocii Revoluţiei de la 1848. Muzica a fost compusa de Anton Pann (1796-1854), cunoscut poet şi culegator de folclor.
Poemul “Un răsunet” al lui Andrei Muresanu, scris în vremea Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile de Anton Pann şi cântat pentru prima dată pe 29 iunie 1848 la Râmnicul Vâlcea.

Ideea unui imn naţional s-a născut încă din 1840 în Principatele Române, când era cântat mai ales la festivităţile oficiale unde apărea domnitorul ţării. În anul 1881 cu prilejul încoronării regelui Carol I, poetul Vasile Alecsandri a scris textul „Imnului regal român”. Imnul s-a cântat în mod oficial pentru prima dată în România în anul 1884, la încoronarea regelui Carol I.

Imnul regal a fost înlocuit în 1948 de “Zdrobite cătuşe”, apoi de ,,Te slăvim, Românie !” şi de imnul comunist “Trei culori”. Acestuia i-a luat locul după Revoluţie “Deşteaptă-te, române !”. Versurile şi aranjamentul îi aparţin lui Andrei Mureşanu, iar Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului. Cu toate acestea, Gheorghe Ucenescu, un dascăl la primul gimnaziu românesc braşovean susţinea că el este autorul muzicii.

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 şi 11.

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ!

26 Iunie – Ziua Drapelului Național

Apel selecţie cadre didactice pentru Comisia Naţională de Specialitate Istorie

Documente

Anexa 1 la apel_Lista CNS_10 iunie 2016

Anexa 2 la apel_Criterii de evaluare a aplicatiilor_10 iunie

Anexa 1 la apel_Lista CNS_10 iunie 2016 Apel_selectie membri CNS_13 iunie 2016_final_JB_pentru site

Fisa solicitare date

Secţiunea Istoria Românilor:

Locul I – Bădoi Mircea, C.N. Fraţii Buzeşti, Craiova, Sacrificiul uitat – 100 de ani, şarja de la Robăneşti, 95 puncte;

Locul II – Zurkic Marijana, C.N.P. Ştefan Velovan, Craiova, Monumente dedicate eroilor doljeni din Primul Război Mondial, 92 puncte;

Locul III – Băluţă Bianca, C.N. Elena Cuza, Craiova, Şarja de la Robăneşti, 83 puncte,

Coadă Silvia Alexandra, Liceul Traian Vuia, Craiova, Principele Carol – problema românească în contex european, 83 puncte.

Menţiun – Gîdei Naziana, C.N. Fraţii Buzeşti, Iuliu Maniu – un destin pentru România, 80 puncte,

Secţiunea Istorie Universală:

Locul I – Văcuţă M.M. Robert Marian, C.N. Fraţii Buzeşti, Craiova, Propaganda – o armă subtilă, 95 puncte,

Locul II – Muscalu Victor Dănuţ, Seminarul Teologic Ortodox Sf. Grigorie Teologul, Craiova, Războiul aerian: avioane, zeppeline, misiuni şi gladiatori ai cerului (anii 1916-1917), 90 puncte,

Locul III – Gîrd Georgiana Mirela, Liceul Traian Vuia, Craiova, Consecinţele primului război mondial, 88 puncte,

Menţiuni – Ciobanu Andreea, C.N. Elena Cuza, Craiova, Spionaj în Primul Război Mondial, 85 puncte,

Persu Adela, C.N. Fraţii Buzeşti, Craiova, Cinea a fost Adolf Hitler?, 85 puncte,

Petraşcu Adriana, C.N.P. Ştefan Velovan, Craiova, Lawrence al Arabiei – erou sau aventurier?, 85 puncte.

Centrul pentru Cultură, Istorie şi Educaţie şi Platforma Unionistă  Acţiunea 2012, în parteneriat cu Asociaţia Obştească „Radio DATINA” din Chişinău şi  Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, îşi asumă organizarea prezenţei a 400 de cadre didactice din România în 400 de licee din Republica Moldova, din data de 30 mai până pe 31 mai 2016, cazarea fiind asigurată de către organizatori.

Transportul se face individual şi nu este asigurat. Repartizarea în licee se va face în funcţie de preferinţele transmise în scris şi de similarităţile existente între licee, semnalate de către organizatori.

Sunt invitaţi directorii de licee din România sau reprezentanţii acestora (în special profesori, directori şi inspectori şcolari de istorie si de limba română sau a responsabililor  de  proiectele  educaţionale) la festivităţile de final de an şcolar din liceele Republicii Moldova.

Persoană de contact: Vicepreşedinte  –  Mariana Solonari, email: [email protected]  şi telefon 0752408465